De ce fugim de destinaţia finală?

Dacă tot mi-a reproşat octavdan ieri că i-am stricat ziua pe radio m-am gândit s-o stric şi la alţii, pe blog.
Pe la 5 ani şi ceva îi puneam bunicii mele, care mă plimba prin tot Bucureştiul ca să-mi dezvolt spiritul de orientare, o întrebare cred eu de bun simţ pentru un preşcolar: de ce nu s-au construit cimitirele la marginea oraşului? Explicaţia a fost simplă („cimitirele chiar AU FOST construite la margine de oraş”) şi reprezintă şi astăzi un exerciţiu de imaginaţie în ce priveşte dimensiunile şi periferiile capitalei acum câteva sute de ani. Expansiunea Bucureştiului şi în general a oraşelor României a mutat de la periferie înspre centru nu numai mahalalele ci şi cimitirele. De regulă apartamentele din jurul cimitirelor sunt mai ieftine, de-aia mi-am permis să numesc, nu în sens peiorativ, zonele respective mahalale. Ba mai mult: am întâlnit cazuri în care două apartamente identice din acelaşi bloc, unul cu vedere la stradă, celălalt înspre cimitir, difereau la preţ precum vinul de oţet. Nu înţeleg de ce fuge lumea de cimitire! Până una-alta, în goana asta nebună după cel mai mic spaţiu intravilan pe care să se poată înălţa clădiri de birouri cu p+10-12…cât o fi, cimitirele rămân singurele oaze de verdeaţă şi linişte. Linişte, mă rog, nu cer, şi eu trăiesc pe repede înainte, dar nu-mi mai tăiaţi copacii! Nici măcar pentru parcări! Am zis!

Costin Enache (OP)

1 Response to “De ce fugim de destinaţia finală?”


  1. 1 Sabau Ioana Ianuarie 21, 2009 la 15:37

    Fugim de cimitire pentru ca ne e frica de moarte.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Abonaţi-vă:

Dicţionar dă espresii marfă

Expresiile gen „dă şi mie cheile după masă” sau „păpuşe, împrumută şi mie o sacoşe” au evoluat în timp într-un dialect de cartier, eminamente urban şi în special regăţean. Alex Olaru adună consecvent mostre şi râde de ele aici

Susţinem:

RSS Porţia de matinal

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

  • 88,861 vizitatori

%d blogeri au apreciat asta: