Reglaţi-vă pe bloguri. Cu adaos de ciolan.

Flacăra bloggeritului l-a prins şi pe poet. Cine zice că bloggeritul e un microb contagios, nu se înşală deloc. Uneori e atât de molipsitor, că poate să-i prindă în mrejele sale pe mai mulţi membri ai unei familii. Să exemplific: în premieră, la blog trotter, Adrian Păunescu şi fiul: Andrei Păunescu.
Oare ce şi-or fi spus cei doi când s-au apucat de bloggerit? Cert e că aşchia nu sare departe de trunchi, aşa că vă sfătuiesc ca atunci când citiţi articolele lui Andrei, să fiţi calmi şi răbdători, căci stilul e bucăţică ruptă din cel al tatălui.
Cei doi au mai prins şpilul unei cestiuni: prin blog poţi să-ţi exprimi talentele artistice, dar, totodată, poţi şi să-ţi reglezi oleacă socotelile. „Dragă George, care îţi spui Biggy (ăsta e un cititor cârcotaş al blogului cu pricina), ştii, dar nu prea ştii”, dă sentinţa Andrei Păunescu. Asta de replică !
Tatăl nu se lasă mai prejos şi îşi poartă propriile războaie : „O DECLARAŢIE POLITICĂ PARODICĂ, PE CARE ÎNCĂ NU AM ROSTIT-O”.
Aici, răbdare de fier, căci întortocheate sunt căile textului. După primul paragraf se poate, DIN FERICIRE, trage o concluzie: poetul e în dialog cu alter ego-ul său. Ştiu, sună cam ciudat, dar ce altceva să înţeleg din, citez,”Accentul pe minorităţi reprezintă un câştig inalienabil al vremurilor noastre, în care, cum spunea un retrograd poet român, Adrian Păunescu, „în cluburile homosexuale batjocorit e germenul uman”. Am încheiat citatul.
Am parcă şi acum am în cap piesele de la Cenaclul Flacăra, aşa că… am să revin.
Că tot veni vorba de piese apuse, mai ştiţi „Ochii tăi”? Nu? „Cât mi-e dor de ochii tăi, ochii tăi…Ce ard ca două văpăi…Ochii tăi…Ochii tăi…” Dar vă mai amintiţi şi cum o chema pe solistă? Ana Maria Georgescu, puştoaica minune care între timp nu prea mai e puştoaică, dar e mult mai minune.
O găsiţi şi pe ea prin blogosferă, la anamaria-georgescu.ro. Fiţi cu ochii larg deschişi când intrati pe blogul domnişoarei. Nu puneţi întrebări indecente de genul „ce se intâmpla în serile de toamnă în casa ta?”, că vă răspunde oricum singurică:
„În casa mea se află cei mai dragi prieteni şi împreună facem ciorbă de fasole cu ciolan… Casa e plină de arome, stăm şi vânăm fasolea să fiarbă”.
Ei bine, după aşa o mărturisire, nu mai pot să spun decât că „ochii care nu se văd, se uită”!
Nu şi urechile!

Anunțuri

1 Response to “Reglaţi-vă pe bloguri. Cu adaos de ciolan.”


  1. 1 cutza40 August 7, 2009 la 18:41

    Si care e problema? Voi aveti unele „persona non grata care nu au voie sa isi faca blog>?Din partea mea, sa isi faca si cersetoarea de la colt, daca e de bun simt si nu jigneste, f bine. De ce sunteti rai?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Abonaţi-vă:

Dicţionar dă espresii marfă

Expresiile gen „dă şi mie cheile după masă” sau „păpuşe, împrumută şi mie o sacoşe” au evoluat în timp într-un dialect de cartier, eminamente urban şi în special regăţean. Alex Olaru adună consecvent mostre şi râde de ele aici

Susţinem:

RSS Porţia de matinal

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

  • 89,248 vizitatori

%d blogeri au apreciat asta: