România pe uscat

Pe termen mediu ţara noastră riscă să fie confruntată cu o penurie de apă potabilă, dacă nu întreprinde urgent măsuri de remediere a situaţiei.
România se plasează în prezent printre ţările cu resurse utilizabile de apă relativ scăzute faţă de media europeană de peste 4000 de metri cubi pe an şi pe locuitor. Aceasta pentru că numai 45 % din totalul resurselor potenţiale sunt tehnic utilizabile. Una din cauzele principale ale scăderii rezervelor de apă o constituie activităţile umane, care au afectat calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane, mai ales a apei freatice.
In prezent, jumătate din apele uzate din România nu sunt epurate sau sunt insuficient epurate, reamintea ministrul Mediului si Dezvoltării durabile Attila Korodi.
47 de localităţi mari, printre care oraşe precum Bucureşti, Brăila, Galaţi, Tulcea, Craiova sau Drobeta Turnu Severin, şi marea majoritate a locuitorilor din zonele rurale deversează apele uzate direct în natură poluând-o. Despre staţia de epurare de la Glina, din apropierea capitalei, se tot discută de 30 de ani, iar întârzierea construirii ei a provocat dispariţia unor zone legumicole importante, declara zilele trecute fostul preşedinte Ion Iliescu.
Pe de altă parte, din cele 1300 de staţii de epurare de pe teritoriul ţării, 63 la sută nu funcţionează corespunzător.
Aproape o treime din populaţia ţării nu beneficiază nici de alimentare cu apă nici de canalizare, România situându-se pe unul din ultimele locuri din Uniunea europeană din acest punct de vedere.
O influenţă negativă directă asupra calităţii apelor, atât de suprafaţă cât mai ales din subteran, o au depozitele necontrolate de deşeuri, între care omniprezentele sticle de plastic şi deşeurile provenite din construcţii.
In plus, în perioadele cu precipitaţii abundente, aceste deşeuri sunt antrenate de pe maluri şi de pe luciul de apă, riscând să obtureze albiile râurilor şi să provoace revărsări.
In sfârşit, nu trebuie uitat că în ţara noastră râurile interioare se alimentează în primul rând din ploi şi zăpezi, de unde un înalt grad de dependenţă şi deci de vulnerabilitate faţă de condiţiile climatice.
Prin urmare, releva ministrul Mediului, satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei nu este posibilă in România fără realizarea unor lucrări hidrotehnice de anvergură, care să redistribuie în timp şi în spaţiu resursele hidrologice.

0 Responses to “România pe uscat”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Abonaţi-vă:

Dicţionar dă espresii marfă

Expresiile gen „dă şi mie cheile după masă” sau „păpuşe, împrumută şi mie o sacoşe” au evoluat în timp într-un dialect de cartier, eminamente urban şi în special regăţean. Alex Olaru adună consecvent mostre şi râde de ele aici

Susţinem:

RSS Porţia de matinal

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

  • 88,861 vizitatori

%d blogeri au apreciat asta: