Atât.

Asta a fost. Atât am avut de difuzat în numitul an 2008, unul nici mai bun, nici mai rău, pe care l-aş integra în media ultimei perioade; ba chiar, dacă privesc la naţiune în ansamblu, cred că dezumanizarea a lovit mai adânc în români anul ăsta decât pân-acum.
Când se izbesc de necesitatea de a deveni, măcar pentru a cumpăra o aspirină, oameni, unor specimene (din păcate tot mai multe) cu ştaif subcarpatic şi pretenţii pseudo-mioritice le ies din gură doar nişte sunete stâlcite, fără inflexiuni, fără noimă… Nu mai ştiu să vorbească. Existenţa lor se bazează pe nişte expresii care nu pot fi reproduse la radio şi cu atât mai puţin folosite la ananghie. Şi-atunci arată cu degetul. E singurul semnal SOS de care sunt capabili: să strige nu pot pentru că nu-i lasă mândria (de regulă sfântă şi idiot-naţionalistă), să deseneze nici atât (pentru ei şi bastonaşele ar fi venit la rând într-o fază a vieţii în care renunţaseră demult la şcoală), iar despre morse şi alte prostii care ţin de o utopică devenire umană nici nu poate fi vorba.
Invoc aşadar din nou singurul deziderat rămas încă nealterat (am mai spus-o) de cei 19 ani scurşi de la revoluţie-ncoace: speranţa! Speranţa care, se zice, moare ultima! Dar atenţie: până la urmă moare!
Dacă ne-am iubi un pic mai mult între noi, dacă ne-am respecta măcar de formă dacă nu de fond, dacă nenorocita aia de capră a vecinului n-ar mai fi atât de importantă în spectrul năzuinţelor noastre, dacă, nu ştiu, am putea să ne privim în ochi fără să ne schimonosim, tot s-ar naşte un dram de speranţă. Iar asta ar fi un mic miracol de care cred că avem nevoie mai mult ca oricând. Un mic miracol: atât! Şi veţi vedea că într-o zi vom putea fi toţi… prieteni!

Costin Enache (OP)

1 Response to “Atât.”


  1. 1 octavdan Ianuarie 4, 2009 la 11:34

    remarcabil de simţit şi în consonanţă . Poate revine un curent


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Abonaţi-vă:

Dicţionar dă espresii marfă

Expresiile gen „dă şi mie cheile după masă” sau „păpuşe, împrumută şi mie o sacoşe” au evoluat în timp într-un dialect de cartier, eminamente urban şi în special regăţean. Alex Olaru adună consecvent mostre şi râde de ele aici

Susţinem:

RSS Porţia de matinal

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

  • 88,923 vizitatori

%d blogeri au apreciat asta: