Basme şi rating

De la o vreme încoace, tirul ironiilor este îndreptat către televiziuni, care, în goana după rating, prind cu atenţie bunul simţ şi restul simţămintelor mai acătării şi dau cu ele de pământ până le transformă în personaje de mahala.
De fapt, dacă priviţi un pic mai atent, veţi sesiza că televiziunile de astăzi sunt aidoma paginilor unei cărţi de basme. Ogici, Ciumace, Muţi si Consuele, Prinţi-Mărculesci şi Prinţese Brianne – regi si Sorinei Copii de Aur, Barbari Tolea, toţi luptându-se, să prindă băi nene un loc la Oglindă, pe Antenă, sau pe altă parte de mobilier cu emiţător ataşat.
Sau, cum e în basme, să parcurgă drumul iniţiatic de la periferie spre statutul de CONNAISSEUR în tot şi în toate, numai bun de dat autografe şi lecţii de „cum se face”.
Dilema adevarată apare însă atunci când televizorul, vinovat fără vină, dă rateuri. Se strică, iar proprietarul are de ales între a-l repara şi a-şi lua o plasmă. Sau a nu se mai uita

Într-o încurcătură de acest fel e şi Bitză, cu TZ, rapper-ul care ne tot explică prin versurile sale urban soul, că pentru el „vorbeşte vinul”. Ei bine, „în faţa blogului”, cum îi este intitulat jurnalul online, şi posibil în faţa unei sticle de vin, Bitză îşi expune, speculez în continuare, posibil turmentat, convingerile.

Mi s-a stricat televizorul. De fapt, e un retroproiector imens, care nu a intrat pe uşă, a trebuit să îl bag pe geam…Mă gândesc să îl repar, totuşi, pentru că, dincolo de mizeriile şi nasoliile de pe sticlă, e un mediu de informaţii folositoare. Una peste alta, nu am niciun entuziasm să îmi repar televizorul, pentru că ştiu ce îmi bag în casă, când îi dau drumul, dar, pe de altă parte, nu ar mai fi aşa caterincă, nu aş mai vedea toate dihăniile adunate în acelaşi loc şi mediu, televiziunea, ar trebui să le caut sau, de fapt nu ar trebui să le caut, pe net.

Vreau să zic că nu vreau să zic. De fapt vreau să zic că nu ştiu exact ce să zic. Cam aşa sună şi aprofundarea lui Bitză. Trecând însă peste stilu-i alambicat, cuvântarea ascunde şi un adevăr cât se poate de răspândit: nu poţi trăi cu televizorul, dar nici fără el.

Cât se mai gandeste Bitză dacă să-şi repare sau nu aparatul, vă prezint şi un fin analist al celor spuse de cântăreţ – un comentator al blogului:

Televiziunea este în mare parte (după părerea mea) un procedeu de manipulare în masă…sunt nişte chesti foarte bine gândite de cei care „conduc” România prin care noi suntem manipulaţi… mă rog…sunt şi multe părţi bune ale televiziunii care chiar sunt necesare pentru relaxare şi altele…

Domnul fan punctează şi el cu un singur „i”, e drept, pe tonul conspiraţiei universale ca e rău ce se întâmplă pe la televizor, dar că aşa se mai ralaxeaza şi el. Plus alte beneficii.

„Internetul este alternativa”, poate veţi spune acum, plictisiţi de ştirile non-ştiri de la ora cinci. Ei bine, să nu fiţi surprinşi dacă veţi descoperi şi pe site-uri şi bloguri exact aceleaşi subiecte, tratate exact în acelaşi mod.

„Cioacă nevinovat”, „Fan club Cioacă”, „Cioacă, cel mai sexy bărbat”, apar pe blogul Sensualei Simona. Asta nu surprinde pe nimeni.

Însă de câte ori nu am vorbit in rubrică de mondenităţi care transcriu parcă tot ceea ce au împroşcat pe la vreun post de televiziune? Mondenităţi care, pardon, au nasul ceva mai lung decât al blondei meteo şi pretenţii ceva mai mari!

Concluzia: Oul lui Columb – peste tot se goneşte după rating-inclusiv în blogosferă. Şi cum mijloacele tehnice avansează fără întrerupere, cel mai probabil, ahtiatii nu vor obosi niciodată.

0 Responses to “Basme şi rating”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Abonaţi-vă:

Dicţionar dă espresii marfă

Expresiile gen „dă şi mie cheile după masă” sau „păpuşe, împrumută şi mie o sacoşe” au evoluat în timp într-un dialect de cartier, eminamente urban şi în special regăţean. Alex Olaru adună consecvent mostre şi râde de ele aici

Susţinem:

RSS Porţia de matinal

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

  • 88,923 vizitatori

%d blogeri au apreciat asta: