Unde-i lege, e tocmeală

Legile există pentru a fi încălcate! Fie că ne place, fie că nu, maxima pare a se fi născut chiar în clipa în care au apărut şi restricţiile. În timp, fiecare s-a prins cum stă treaba cu normele şi şi-a impus, după posibilităţi, propriile concepţii şi coduri pe ogorul propriu.
A apărut legea pumnului în gură, cap sau coaste – pentru ţăranii cu ogorul mic, frustraţi de posibilităţile altora, legea junglei pentru cei care vor să sară rândul şi să se aşeze primii la ciolan, sau legea celui mai bine îmbrăcat pentru şmecheraşii cu ogor de Fitze şi tractor cu mulţi cai putere.
Alţii şi-au extins ogoru’ în veveve, unde, suverani de drept, au încercat să-şi apere domeniile de chiţibuşarii răuvoitori.
Fiecare blogger publică pe jurnalul său condiţiile în care comentariile vor fi acceptate. Nimic de comentat în sensul ăsta. Atâta doar că, vedeţi, cine caută nod în papură găseşte: unii iau treaba asta cu legile privind comentariile cam în serios şi, vrând probabil să facă o artă din pretenţiile lor, dau cu bâta în baltă şi chiar îi strică omului cheful de criticat!

Exemplul viu şi verde, ecologistul Dragoş Bucurenci, care scrie la politica privind comentariile cam aşa:

When in Rome, do as the Romans do!
Câteva dintre lucrurile care nu au ce căuta aici pe blog:
* agresivitatea
* mitocănia
* misoginismul, rasismul, xenofobia, homofobia
* beţia de cuvinte (scurt, scurt, stimabile, dacă mă iubeşti!)
* ofensa
* calomnia
* umorul gros

Bun. Până aici acceptabil . Mai departe mr. Bucurenci ia mouse-ul in mâna şi zice în termeni absconşi, să priceapă tot deşteptu’:

Nu mi-am propus să fac un inventar exhaustiv al tipurilor de comentarii care nu-mi plac. Pe măsură ce ele apar, am să încerc, totuşi, să fac cât mai explicite criteriile care mă determină să şterg un comentariu. Lista rămâne deschisă.
Dacă vrei să-ţi promovezi site-ul aici pe blog, încearcă s-o faci într-un mod inteligent. Link-urile fără legătură cu subiectul în care ai postat vor fi şterse.
În fine, parafrazând un clasic al blogurilor, dacă mă înjuri pe blog la tine, nu pune link pe blog la mine.
Dixi et salvavi animam meam.

Nene Eco-Bucurenci, Mens iaurt in corpore sano, gaudeamus igitur şi Blog Troteruss Maximus!

Vrei să faci bine şi să ridici gradul de cultură al comentariilor şi comentatorilor dumitale şi uite ce iese! Cu alte cuvinte, trezeşti în cititoul blogului tocmai dorinţa de a zice vreo două. Asta până să citească şi restul!

Ego, blogtrotter votum posui!

0 Responses to “Unde-i lege, e tocmeală”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Abonaţi-vă:

Dicţionar dă espresii marfă

Expresiile gen „dă şi mie cheile după masă” sau „păpuşe, împrumută şi mie o sacoşe” au evoluat în timp într-un dialect de cartier, eminamente urban şi în special regăţean. Alex Olaru adună consecvent mostre şi râde de ele aici

Susţinem:

RSS Porţia de matinal

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

  • 88,850 vizitatori

%d blogeri au apreciat asta: