Electoşocuri

Nicio surpriză: cu cât filmul e mai prost, cu atât mai puţin public-plătitor vine la spectacol; teoria s-a confirmat cu vârf şi îndesat la euro-alegerile mioritice, unde publicul plătitor de taxe a refuzat să ia parte la bâlciul deşertăciunilor proliferate de aceiaşi trişti şi ieftini măscărici. A fost în fapt o dramoletă de doi lei, cu o intrigă previzibilă, o desfăşurare invizibilă, fără punct culminant şi cu un deznodământ la fel de tern şi rapăn ca şi expoziţiunea. Epilogul să fi salvat puţin show-ul, farsa cu fiica independentă revenind de bunăvoie şi nesilită de nimeni la bază descreţind un pic frunţile protagoniştilor ori pe-ale analiştilor şi încreţindu-le serios pe cele ale adversarilor politici.

Quiproquo-ul cu autobuzele electorale încercat de partidele de guvernământ n-a mai prins ca-n alte dăţi, până şi opoziţia asistând consternată la schimbul de replici. N-am înţeles încrederea oarbă în alegerile prezidenţiale a liderului lor de opinie: poate-n şase luni s-o scumpi benzina, o şti el ceva…

Nu ne-am lămurit nici dacă mandatul de euro-parlamantar aduce mântuirea, deportarea la Bruxelles ori Strasbourg direct din ghearele justiţiei o fi ea ruşinoasă dar deocamdată pare sănătoasă!
Şi-ncă ceva, colac peste pupăză: dacă din CSAT fac parte persoane fizice şi nu demnitari, mă autopropun în funcţia de parlamentar sezonier, că tot mai am vreo lună până la concediu şi nu m-ar deranja un loc tihnit unde să mă odihnesc pe bani publici.

Consimt la emulaţia stârnită în week-end la Craiova de revenirea pe scenă a lui Cristi Minculescu pentru a interpreta imnul Universităţii şi pentru a mulţumi astfel echipei şi suporterilor campioanei unei mari iubiri pentru sprijinul emoţional oferit în perioada dificilă prin care a trecut. Pe lângă astfel de evenimente trucurile şi tiradele politice pălesc. Inimile nu se câştigă cu cinism şi scrâşnete! Lanţurile sufletului nu se desfac nici cu patentul nici cu barosul! Un spectacol are succes numai dacă artiştii cred în ceea ce fac!

0 Responses to “Electoşocuri”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Abonaţi-vă:

Dicţionar dă espresii marfă

Expresiile gen „dă şi mie cheile după masă” sau „păpuşe, împrumută şi mie o sacoşe” au evoluat în timp într-un dialect de cartier, eminamente urban şi în special regăţean. Alex Olaru adună consecvent mostre şi râde de ele aici

Susţinem:

RSS Porţia de matinal

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

  • 88,861 vizitatori

%d blogeri au apreciat asta: