Archive for the 'romania impreuna' Category

Una caldă, alta rece

Aia rece e că adminul intră vreo două săptămâni în concediu, aşa că articole nu o să mai fie de găsit pe aici. Nu ştiu dacă e rece pentru lumea largă, dar pentru mine e, cel puţin sper că aşa o să fie apa aia unde m-oi duce…
Aica caldă e că că articole nu o să mai fie de găsit pe aici. Păi un moment – asta nu era la reci? Ba da, dar e şi la calde, pentru că de acum (mai bine zis cam din 10 august, dar poate şi mai devreme, cine ştie… ) articolele apar pe varianta beta a siteului romaniaactualitati.ro. Have fun!
rra-beta

Anunțuri

Eu votez Brâncuşi!

Site-ul celebrei galerii Saatchi din Marea Britanie realizează un top al primilor 500 de artişti ai secolului 20, bazat pe voturile internauţilor.
Intră AICI şi votează-l pe Brâncuşi în Top 500 de artişti ai Secolului 20. Poate nu va ieşi pe primul loc, dar cu siguranţă merită să fie plasat printre primii, chiar şi într-un top al popularităţii!

All inclusive low cost

Teorema cu turismul bulgăresc care dă clasă litoralului românesc nu stă în picioare. Ca alternativă, da! Putem vorbi despre… altceva. Comparaţiile însă nu ţin. La ei se duc mai mulţi nemţi pentru simplul motiv că patronii germani ai hotelurilor de pe litoralul bulgăresc aveau cărările bătătorite înspre marii operatori de turism din ţara de baştină încă dinainte de-a pune mâna pe stabilimente; interesant ar fi de aflat câţi dintre ei revin peste ani… Modul de atragere a clienţilor abordat de angajaţii bulgari ai cârciumilor de pe promenade seamănă cu cel al maeştrilor turci, dar de la intenţie până la desăvârşire mai au de învăţat; deocamdată nu răsare… La fel şi all-inclusivul: modelul e acelaşi – turcesc, stilul e însă bulgăresc sută la sută – all-inclusive… low cost! Iar la infrastructură nu ne-ajung nouă pân’ la glezne, d’apoi turcilor… Cât despre preţuri… Da, e mai ieftin ca la noi pentru că şi nivelul lor de trai e sub al nostru.
Deşi nu mi-am petrecut concediul prin vecini, am dat o raită prin câteva staţiuni bulgăreşti, suficient cât să-mi dau în sfârşit seama de ce se tot duc ai noştri pe la ei: românii sunt obişnuiţi să se mulţumească cu puţin…

Costin Enache

SÂNZIENELE – TRADIŢII ŞI LEGENDE – update

Un documentar realizat de Liliana Nicolae şi Simona Şerbănescu

Documentarul poate fi ascultat aici:
Sau se poate descărca de aici.

În fiecare an, pe 24 iunie, credincioşii ortodocşi prăznuiesc Sf.Ioan Botezătorul. În popor, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sânziene (în special în nordul ţării) sau Drăgaica (în sud), şi marchează solstiţiul de vară.
Sătenii spun că este cea mai lungă zi a anului, ziua în care cucul cântă pentru ultima dată (Amuţitul cucului este, de-altfel, o altă denumire a sărbătorii). Potrivit superstiţiilor populare, dacă se mai aude cucul şi după această dată, e semn că va fi un an secetos.
Am plecat să descoperim tradiţiile de Sânziene din sudul ţării, unde, în dimineaţa de 24 iunie, cete de fete tinere, îmbrăcate în costume tradiţionale, bat din poartă în poartă şi joacă în curţi tradiţionalul dans al Drăgăicilor.
sanziene 1
Într-o ceată de Drăgăici sunt 9 fete, fiecare având rolul ei (“Mireasa, “Drăganul”). Dansul e un adevărat ritual. Începe cu un jurământ al Drăgăicilor, cu împletirea unor cucuni din floarea de Sănziene şi spice de grâu. Cununa este agăţată în vârful unui steag, unde se prind şi alte obiecte: mărgele de la fetele care-şi doresc să se mărite, căciuliţe de la copiii mici (“ca să fie sănătoşi, să nu fie plângăcioşi”), dar şi un căţel de usturoi, despre care se spune că îndepărtează duhurile rele.
La Năsturelu, în judeţul Teleorman, l-am cunoscut pe Florea Simion, zis Lică. Este directorul Căminului Cultural din localitate. Căminul stă să cadă, pe vremuri a fost şcoala în care a învăţat chiar Florea Simion. Înăuntru, câteva fete îmbrăcate în costume populare făceau ultimele repetiţii pentru Dansul Drăgaicelor. Pereţii scorojiţi sunt acoperiţi de tăieturi din ziare despre premiile luate de ansamblul “Dunărica” la tot feluri de festivaluri şi concursuri. Fetele ştiu foarte bine care e semnificaţia dansului lor. Cântă şi dansează în curtea unei femei bătrâne care îşi aminteşte că pe vremuri a fost Drăgan în ceata care colinda şi pe atunci, ca şi acum, din casă-n casă. Sătenii cred că dacă joacă Drăgăicile în curtea lor, vor avea un an mai bun, mai îmbelşugat. Iar fetele nemăritate cred că dacă aruncă pe casă o cunună împletită din flori de Drăgaică şi spice de grâu se vor mărita în anul următor.
Floarea numită ca şi sărbătoarea – Sânziană sau Drăgaică – este galbenă sau albă şi se spune că înfloreşte chiar în noaptea de Sânziene, noapte în care – cred femeile bătrâne de la ţară – toate plantele au puteri miraculoase. Iar dacă mai sunt şi descântate, puterile plantelor sporesc.
sanziene 2
Satul Runcu, din judeţul Gorj, este situate la poalele Munţilor Vâlcan. Satul e străbătut de un râu cu nume de poveste – Izbucul Jaleştului. Iar în apropiere sunt renumitele Chei ale Sohodolului, săpate de râul cu acelaţi nume în formaţiunile calcaroase din zonă. Aşa au luat naştere „Cuptorul”, „Steiul”, „Nările”, ” Inelul” – formaţiuni care atrag turişti şi dau zonei un farmec aparte. În zonă cresc foarte multe plante. Poienile, pădurile sunt pline de astfel de plante, unele întâlnite doar aici (urechea ursului, scumpie sau vişin turcesc). Pe vremuri, bătrânele obişnuiau să meargă în dimineaţa de Sânziene să culeagă aceste plante. Se spune că e bine să le culegi cu rouă, chiar la răsăritul soarelui. Acum, am găsit cu greu bătrâne care să ştie pentru ce e bună fiecare plantă în parte (de la tratarea bolilor de stomac, la tratarea unor probleme precum impotenţa sau norocul în Dragoste). Maria Apostol, o bătrână de aproape 80 de ani, ştie, de exemplu, că o plantă denumită popular “Muma Padurii” este bună să o culegi în dimineaţa de Sânziene şi să o ţii în casă. Dacă ai un copil nou-născut, planta îl protejează, îl ajută să nu fie fricos şi să fie ferit de rele.
sanziene 3
Maria Apostol ştie şi o grămadă de descântece care – spune ea – ajută plantele să-şi facă efectul. Ascultând-o pe Maria Apostol chiar pe prispa casei ei, de unde se văd pădurile pline de plante, descoperim aspectul oarecum mistic al Sânzienelor. La câteva zeci de kilometri de Runcu, la Sohodol, l-am cunoscut pe Moş Lascu, care ne-a povestit întâlnirea lui cu Sânzienele: “M-a prins noaptea în pădure şi, la un moment dat, am auzit un vuiet …aşa …ca şi cum ar fi fost glasuri de femei şi copii, la un loc. Ştiam din bătrâni că e bine să nu vorbeşti, dacă te întâlneşti cu Sânzienele, că rămâi paralizat. Altfel, e bine să le întâlneşti, că vei fi ferit de rele toată viaţa. Eu, de cite rele am dat în viaţă, de toate am scăpat.”
Tot de rele se spune – un pic mai sus, în munţii Vâlcan – că te apără focurile aprinse în noaptea de Sânziene. Despre ele ne-a vorbit Ioan Ularu, cioban –momârlan, pe care l-am întâlnit la Straja, la o stână numită “a lui Mutu”. Pe dealuri se aprind roţi îmbrăcate în fân şi li se dau drumul la vale, însoţite de strigăturile băieţilor de pe dealuri. Totul este, de fapt, o nedee – o petrecere câmpenească populară, care are loc, de obicei, pe dealuri sau munţi.
sanziene 4
Despre noaptea de Sânziene se spune că este o noapte magică, în care se deschid cerurile, în care se împlinesc destine. De-a lungul timpului, oamenii au inventat lucruri pe care le-au pus în legătură cu o zi sau cu un moment al anului. Şi, de-a lungul timpului, au învăţat să creadă în ele. Tradiţii, magie, legende – unele se regăsesc doar în amintirile bătrânilor din Sohodol sau Runcu. Altele – în jocul Drăgaicelor din Teleorman.

Documentarul a fost difuzat pe 24 iunie

Cartografie după miros

În ceva mai mult de o lună, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism a reuşit să demonstreze pe hârtie ceea ce ştiam cu toţii dintr-o îndelungată experienţă: România suferă de o lipsă cronică de toalete publice. Şi asta s-ar resimţi, vezi Doamne, nu neapărat în pântecele şi buna dispoziţie a cetăţeanului de rând, ci mai ales în imaginea cu care pleacă turistu’ străin de pe-aici…
În prima fază se identifică zone deficitare, după mărturisirile sincere – s-ar dori – ale autorităţilor locale, cu promisiunea unor soluţii… nu se ştie când. Aşa că până una alta, cu studiul la purtător, Citește în continuare ‘Cartografie după miros’

dgpmb01 is online and available to chat

Adică pe româneşte: Poliţia Capitalei e conectată şi dornică de sporovăială… Ca idee sună bine, e în ton cu vremurile şi trebuie să recunoaştem că ne-a luat puţin prin surprindere… Poliţia pe messenger? Bine-aţi venit în mileniul III! Da’ ce te faci dacă te bagă la contacte?! Cum ar fi să te caute poliţia zilnic? Şi eventual să te invite pe facebook, hi-5 ori să-ţi trimită link înspre vreun clip cu blonde de pe youtube… Că vorb-aia, cine intră-n horă… trebuie să joace! Nu zice nimeni să stea la taclale cu clienţii, pardon, contribuabilii, dar nici să fie încă o Citește în continuare ‘dgpmb01 is online and available to chat’

TVransferuri

Cine pe unde se transferă şi pe ce bani? Adică bursa transferurilor – asta vinde ziare vara şi aduce vizitatori cu nemiluita pe site-uri, bloguri sau portaluri. Numai că de data asta, cu Kaka şi Cristiano Ronaldo deja arvuniţi, fotbalul trece, cel puţin la noi, în plan secund. Cotidianul Cotidianul a pus reflectoarele pe… bursa transferurilor din TV.
Cea mai mare forfotă pare să fie prin Antene. După cum se-nţelege din postările de pe blogul personal dar şi din emisiunea pe care o realizează la Antena 3 – Mircea Badea ar cam schimba echipa, dar deocamdată n-are nicio ofertă concretă de transfer. Cert e că nu-i dispus să intre în vreun cantonament până nu se întoarce din pauza competiţională ce stă să-i înceapă. Mă gândesc că, după ce a evoluat la matineu şi în nocturnă i-ar prinde bine o oră mai normală de începere a „meciurilor”.
Mircea Radu a jucat deja (din dragoste sau cine ştie din ce alt motiv) un meci de retragere. Deocamdată probează tricourile mai multor echipe şi negociază Citește în continuare ‘TVransferuri’


Abonaţi-vă:

Dicţionar dă espresii marfă

Expresiile gen „dă şi mie cheile după masă” sau „păpuşe, împrumută şi mie o sacoşe” au evoluat în timp într-un dialect de cartier, eminamente urban şi în special regăţean. Alex Olaru adună consecvent mostre şi râde de ele aici

Susţinem:

RSS Porţia de matinal

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

  • 89,303 vizitatori